Autocenzura operată de directoarea Operei de stat din Berlin care, de teama unor presupuse reacţii islamiste violente, a hotărît scoaterea din scenă a spectacolului cu opera Idomeneo de Mozart pare să fi fost ultima picătură. Decizia suspendării preventive a unei creaţii artistice cu un mesaj agnostic a făcut să se reverse paharul răbdării multor comentatori europeni care, în fine, au început să se întrebe serios în ce măsură democraţiile occidentale - şi nu doar cea germană - continuă să fie intacte, sau au şi început să fie distruse de terorismul islamist. Un articol semnat de Stefan Kornelius, intitulat "Frica de Islam", apărut recent în cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, abordează istoria relaţiilor dintre creştini şi musulmani, reliefînd că tensiunile au marcat aceste raporturi nu doar în Evul Mediu, ci şi în epoca iluministă, date fiind observaţiile deloc măgulitoare făcute, bunăoară în scrierile lui Voltaire, la adresa profetului Mahomed. "Tradiţia diabolizărilor mutuale - relevă ziaristul din München - n-a fost niciodată depăşită cu adevărat." Deşi secolul XXI nu ar fi ameninţat "de o recădere în sumbrul Ev Mediu, se simte o adiere de isterie" - mai notează autorul, evidenţiind că se instalează în capetele oamenilor "o idee rea, o veritabilă tumoare. În speţă, presimţirea că după conflictele teritoriale, războiul rece şi litigiile seculare ale veacului trecut, lumea se află în faţa erei ciocnirilor religioase şi culturale". Autorul aminteşte, cum altfel, de mult invocata teză din 1993 a politologului american Samuel Huntington, potrivit căruia noile conflicte globale se vor desfăşura (şi) "la frontierele sîngeroase ale islamului", în speţă la graniţele dintre civilizaţii şi religii, fiind purtate nu de către state naţionale, ci, mai degrabă, de grupări confesionale şi culturale. Deşi crede că acest scenariu, calificat drept "apocaliptic", n-ar