Dansul nu a lipsit din oraşul francofon Bucureşti, în preajma Sommet-ului desfăşurat în acest an aici, între 27 şi 29 septembrie. La Centrul Naţional al Dansului - Bucureşti, în câteva dintre spaţiile nou amenajate, s-au desfăşurat o serie de spectacole, reprezentând rezultatul unei colaborări internaţionale. Treisprezece tineri artişti, veniţi din comunitatea franceză a Belgiei, din Franţa, Maroc, Polonia, Québec şi România, au creat pe parcursul a paisprezece zile, cinci piese coregrafice, în cadrul a ceea ce s-a numit labo-mix. Bureau International Jeunesse, din Belgia, este iniţiatorul acestui proiect, unul dintre programele sale, care urmăreşte să susţină creaţia tinerilor.
Artiştii integraţi proiectului vin din lumea artelor plastice, a circului, a dansului, a creaţiei sonore, a teatrului şi video-ului. Prima fază de lucru s-a desfăşurat la Bruxelles, iar cea finală la Bucureşti, rezultatul fiind prezentat în mai multe spaţii ale aceleiaşi locaţii. Mutându-mă, odată cu tot publicul, dintr-o sală în alta, la fiecare dintre cele cinci piese concepute de tinerii artişti, m-am gândit că Centrul Naţional al Dansului - Bucureşti a fost creat exact la timp pentru a putea găzdui astfel de manifestări neconvenţionale, care nu şi-ar fi găsit locul potrivit nici-unde în altă parte.
Artiştii reuniţi în acest laborator experimental au avut la pornire o temă precisă: noile tehnologii în interacţiune cu creaţia artistică. Deci, actorii şi dansatorii, pe lângă mijloacele lor specifice de expresie, au folosit, în mai mare sau mai mică măsură, imaginea şi sunetul realizate cu ajutorul noilor tehnologii: camere digitale, captatoare de mişcare, camere cu infraroşii etc., etc.
Prima piesă prezentată (în varianta de spectacol văzută de mine) a fost un fel de sketch susţinut de trei participanţi: David, Jaouad şi Filip. De remarcat că identit