Micutul Ionel Golariu a ajuns intr-un final acasa, alaturi de ceilalti trei frati mai mari, de bunica si de parinti. Vecinii familiei Golariu au spus ca oprirea copilului intr-un centru de plasament era cea mai buna solutie, pentru ca parintii nu fac altceva decât sa cheltuiasca banii pe bautura... Cu o legatura in mâna, in care avea câteva haine primite de pomana, si cu bebelusul, Marinela Urâta a parasit ieri Centrul Maternal din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Dolj. Un reprezentant al Directiei Copilului, iar altul al Organizatiei umanitare „Copiii si familia“ au condus-o pe femeie in casa proaspat zugravita, gata sa adaposteasca micutii. „Sa nu mai bei, Mariuta, ca vine statul si va ia copiii definitiv“ Aproximativ 70 de kilometri, distanta Craiova - Motatei Gara, femeia si-a tinut in brate micutul, l-a leganat, l-a mângâiat si i-a vorbit, apoi i-a dat biberonul cu lapte, incercând sa il linisteasca atunci când a inceput sa plânga. Brusc, a zâmbit in momentul in care masina a intrat in satul de domiciliu. La poarta o astepta plângând batrâna, mama sotului, Gheorghita Golariu, in vârsta de 80 de ani, doi dintre copilasi, alaturi de care se afla asistentul medical al satului, care si-a asumat responsabilitatea ca se va ocupa de copil. Sotul si fetita cea mare erau plecati in comuna, la primarie, dupa alocatii. Vecinii s-au adunat imediat in jurul Marinelei si al bebelusului, fiecare spunându-si parerea vizavi de necazul prin care sotii Golariu au fost nevoiti sa treaca, dar si ultimele bârfe care circula pe ulitele satului: cum ca una din fetite „nici nu ar fi a lui Ion, ca in una din zile, când femeia era beata, se lauda ca a facut-o cu alt barbat“. Cei mai multi dintre ei sustineau insa ca micutul trebuia oprit in „leaganul de copii, unde i-ar fi fost mult mai bine“. „Nu trebuia adus asta micul acasa. Nu o sa aiba ci