Vremurile in care toti cetatenii puteau obtine o locuinta de la stat, fiind suficient sa fie angajati in „campul muncii“, au apus de mult. Acum, ca sa beneficiezi de o locuinta de stat trebuie sa dovedesti un sir de calitati si... lipsuri dupa care, odata indeplinite, mutarea intr-o casa de stat e ca si facuta. Cel putin teoretic.
In realitate, numarul prea mic de locuinte sociale disponibile anual si cresterea continua a numarului de cereri transforma incercarea de a obtine o astfel de casa intr-un demers anevoios si energofag. In mod normal, fiecare primarie trebie sa aiba anual un buget pentru construirea sau cumpararea de locuinte sociale, destinate celor care nu au posibilitatea sa faca rost de una.
Problema este ca de la an la an aceste bugete sunt tot mai reduse ca importanta. Spre exemplu, in Bucuresti, potrivit unei informari trimise de Primaria Capitalei, in acest an municipalitatea va investi in construirea a doar 230 de locuinte sociale. Evident, prea putine.
Numai pentru rezolvarea urgentelor, adica a celor peste 14.000 de chiriasi care urmeaza sa fie evacuati din casele retrocedate, municipalitatea are nevoie in urmatorii cinci ani de tot atatea locuinte.
O alta sursa de locuinte gratis ar fi Agentia Nationala pentru Locuinte. In prezent, aceasta deruleaza, destul de anemic, un program guvernamental in sprijinul tinerilor care vor sa obtina o locuinta gratis, cu chirie modica.
Agentia construieste pe terenuri puse la dispozitie de Consiliile Locale si toate investitiile sunt finantate de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum si din credite. Insa de repartizarea locuintelor ANL se ocupa tot autoritatile locale.
Cererile sunt analizate de comisiile sociale din cadrul Consiliilor Locale care stabilesc ordi-nea repartitiilor in functie de punctajul obtinut de fiecare solicitant
