"The Romanians"
Este al patrulea an in care o echipa de elevi din Constanta castiga premiul intai la un concurs pe proiecte, organizat de Nasa. Nu! Nu este nici o confuzie! Americanii selecteaza talente inca de pe bancile scolilor. Iar din cele peste 300 de proiecte pe care Agentia spatiala americana le primeste anual de pe cinci continente si de la cele mai selecte colegii din lume, proiectul romanilor a fost cel mai bun. De patru ani, cativa adolescenti constanteni, impreuna cu profesorul lor, arata ca Romania nu inseamna numai copiii strazii, orfelinate sau prostitutie. Avem si tineri talentati, inteligenti, muncitori. Se pune, totusi, o intrebare: cum au fost posibile asemenea performante, in conditii de invatamant romanesc sarac si cel putin mediocru? Raspunsul are un nume si un prenume: Ion Bararu. Profesorul care ii pregateste pe acesti elevi
Ion Bararu este profesor de fizica. Ii caut adresa notata stramb in carnetel. E undeva pe bulevardul Tomis, din Constanta. Ma gandesc ca nici nu trebuie sa fiu atent la numerele imobilelor, casa in care locuieste profesorul castigator la Nasa seamana, precis, cu un observator astronomic! Sau poate e o sfera de sticla si de otel, in care il voi descoperi pe el, dascalul genial, adancit in cifre si in formule, zapacit si neatent ca orice savant. Inca mi-l imaginam in halat alb, privind atent prin lunete uriase, indreptate spre soare, cand degetul meu apasa pe butonul soneriei si de dincolo de usa se auzi scurt si banal: "tar".
Profesorul locuieste la ultimul etaj al unui bloc din beton, intr-un apartament pe usa caruia e lipit, sub vizor, un mic abtibild: Nasa. Ma pofteste inauntru. E inalt, subtirel, cu par argintiu, o camasa corecta si blugi. Are o privire curioasa si o modestie desavarsita. Ai zice ca este singurul om din oras care nu a aflat inca de performanta echipei sale. Intram in birou.
