Rectorii universităţilor acreditate din România nu mai pot fi deputaţi, senatori, membri ai guvernului, prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ori vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, primari Rectorii universităţilor acreditate din România nu mai pot fi deputaţi, senatori, membri ai guvernului, prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ori vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, primari sau viceprimari, după cum nu mai pot îndeplini nici funcţii de specialitate în aparatul parlamentului, al preşedinţiei şi al guvernului. Incompatibilitatea dintre funcţia publică şi cea de conducere în cadrul universităţii este doar una dintre noutăţile cuprinse în proiectul Legii învăţământului superior, care le-a fost înmânat, recent, pe dischetă, rectorilor din România. Proiectul de lege elimină funcţiile didactice de preparator şi lector. Proiectul "atentează" serios la puterea pe care o deţine în acest moment un rector. El nu mai poate îndeplini funcţia de preşedinte al Senatului şi "va fi supervizat" de un consiliu director, care-i măsoară performanţele şi care-l poate şi demite, în cazuri de "ineficienţă managerială". Aproape jumătate din membrii consiliului director sunt numiţi de Ministerul Educaţiei.

Citiţi în Actualitate