La şcolile particulare, relaţia elev-profesor este de tip modern. Nu numai că elevii nu trebuie să se ridice în picioare când răspund la lecţie, dar unii copii îşi strigă chiar La şcolile particulare, relaţia elev-profesor este de tip modern. Nu numai că elevii nu trebuie să se ridice în picioare când răspund la lecţie, dar unii copii îşi strigă chiar învăţătoarea pe numele mic.

"Aşa sunt obişnuiţi încă de la grădiniţă. Aceasta nu înseamnă că nu există respect faţă de învăţător sau profesor. Nu prin modul în care îi ceri copilului să ţi se adreseze creezi respect. El te respectă atunci când simte că îl iubeşti", explică directoarea şcolii "Genesis" din Bucureşti, Carmen Marin. La această şcoală se merge pe ideea că relaţia dintre elev şi cadrul didactic trebuie să fie una apropiată, astfel încât copiii să nu se simtă constrânşi şi să nu perceapă o diferenţă între viaţa de la şcoală şi cea de acasă. În şcolile particulare, dar şi în cele de stat mai moderne, elevul îşi percepe profesorul ca pe un prieten, şi nu ca pe o autoritate. În plus, copilul nu este insultat. Nu i se spune niciodată "ieşi afară" sau "eşti obraznic". În schimb, i se explică foarte clar unde a greşit şi de ce a greşit. "O relaţie prietenească îl determină pe copil să aibă încredere în învăţător şi să înţeleagă că a greşit atunci când i se face observaţie. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de copil, să îi imprime încredere în forţele proprii", spune Carmen Marin. Directoarea şcolii "Genesis" apreciază că a cere copilului să stea cu mâinile la spate sau să nu vorbească neîntrebat în timpul lecţiei sunt atitudini "de modă veche", care inhibă copilul şi nu îi dau voie să se exprime, să spună ce gândeşte. "Îi subminează dezvoltarea personalităţii, îl pot determina să se închidă în sine şi, în unele cazuri, pot duce la eşecul şcolar", ne-a declarat Carmen Marin. În plus, la şcoala "Genesi