Mihai Costin, director executiv DGFP Cluj(Foto: Saptamana Clujeana)
In aceasta luna se implineste un an de cand marii contribuabili din tara au trecut in subordinea Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Prin Ordinul nr. 343/2005, companiile cu cifre de afaceri pe anul 2004 mai mari sau egale cu 500 miliarde lei vechi (13,31 milioane euro la cursul mediu de schimb din 2004) au fost transferate spre administrarea DGAMC.
In aceasta categorie au fost incluse si companiile monitorizate conform acordurilor cu FMI, respectiv bancile, societatile de asigurari, societatile de investitii financiare si cazinourile. Companiile care indeplineau aceste conditii au fost obligate ca pana la 1 octombrie 2005 sa isi mute sediul fiscal - nu cel social - la Bucuresti.
Intre timp, respectivul Ordin a fost inlocuit de un altul, intrat in vigoare in iulie 2006, care a majorat plafonul privind cifra de afaceri pana la 700 miliarde lei vechi, in 2005 (19,33 milioane euro la cursul mediu de schimb din 2005). Nu sunt considerate mari contribuabili companiile aflate in procedura de insolventa.
Efecte doar in plan statistic
Efectele economice ale acestei centralizari fortate sunt aproape nule, spune Mihai Costin, director executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Cluj. Aceasta deoarece sumele din impozitul pe venit si impozitul pe veniturile salariale se intorc oricum la Cluj, iar cotele defalcate aferente acestui impozit sunt alocate in continuare administratiilor locale si judetene.
Textul Ordinului nr. 516/ 2005, ce reglementeaza procedura de aplicare a Ordinului nr.343/2005, stipuleaza clar acest aspect, subliniind ca “plata impozitului pe venit datorat de marii contribuabili care nu au sediul social in municipiul Bucuresti sau
