Lansarea Platformei de dreapta a disidentilor liberali aduce cumva aminte de mitul lui Frankenstein, chirurgul nebun care din parti de cadavre a incercat sa dea viata unei fiinte umane perfecte. N-a creat decat un monstru. Sigur ca ingros putin lucrurile. Dar e greu de imaginat o constructie solida si viabila, alcatuita din bucatele centrifugate din alte formatiuni sau din partidulete de care lumea a si uitat. Si, mai ales, adunand in aceeasi sala personalitati cu ambitii si orgolii adesea exacerbate, fiecare vazandu-se mot. Chiar grupul initiatorilor isca nedumeriri. Liantul lor e legat de frustrari personale si de o atroce adversitate fata de liderii actuali ai PNL, mai ales a lui Tariceanu. Caruia Stolojan nu-i va ierta niciodata ca i-a subtilizat sefia partidului, atunci cand, dupa scena cu lacrimi, il lasase doar interimar. Mai ales ca aceasta adversitate e si pe placul sefului lui de azi, Basescu. Apoi, multa lume cauta inca o explicatie plauzibila si clara a inhamarii rafinatului jurist si politician, care e profesorul Valeriu Stoica, in aceasta insailare zis federativa. Sa fie efectul esecului in proiectul sau de fuziune PNL - PD? Ceilalti protagonisti au si ei motive personale. Prea grabitul si vocalul Boureanu nu poate uita sanctiunea la care a fost supus, dupa cum Raluca Turcanu are inca nostalgia vremurilor cand cumpara din piata Matache pizza pentru Stolojan. Se vor ivi, desigur, si alti doritori sa stea in cabinele de lux ale platformei plutitoare pe niste valuri agitate. Dar vor avea mateloti? Bucatile de trup din care se coase noua fiinta incep sa aiba doar nume, nu si o limpede viziune politica. Apropo, sa ne facem ca nu stim cine-i doctorul Frankenstein si de ce tace.