Seful Grupului de Investigatii Politice (GIP), Mugur Ciuvica, crede ca CNSAS l-a „spalat” pe Basescu, desi in argumentarea deciziei se arata ca serviciile secrete au trimis date despre dosarul sau.
Numele presedintelui a fost gasit in mai multe evidente cu dosare de retea, intre 1972 si 1979. Dupa ce a trecut din registrele Apararii in cele ale Internelor, dosarul sau ar fi fost distrus, spun documentele.
Urmele dosarului 3990
Mai intai, Traian Basescu apare la Directia de Siguranta Militara din cadrul MApN, intr-un Registru Jurnal din 1972 pentru reteaua informativa a UM 02150 Mangalia, unde „figureaza in calitate de colaborator, fara nume conspirativ”.
De aici, arhivele arata ca dosarul a fost transferat in 1976, anul in care Basescu a absolvit Institutul de Marina „Mircea cel Batran”, la Ministerul de Interne, adica la Directia I a Securitatii.
Intr-un alt document, gasit la SRI, numele lui Basescu „apare mentionat la pozitia 17592”, „cu datele de identificare, cu numar de inregistrare a dosarului personal nr. 3990”. Cu o mentiune: „Dosar personal distrus cu procesul-verbal nr. 58.212/15.08.1979”.
Membrii Colegiului evita sa vorbeasca insa despre motivele Securitatii de a distruge dosarul „Basescu”. „Nu stiu daca e vorba de distrugere a vreunui dosar”, spune Corneliu Turianu.
In lipsa dosarului care sa demonstreze legaturile lui Basescu cu fosta Securitate, membrii Colegiului isi mentin votul.
Seful Grupului de Investigatii Politice (GIP), Mugur Ciuvica, crede ca CNSAS l-a „spalat” pe Basescu, desi in argumentarea deciziei se arata ca serviciile secrete au trimis date despre dosarul sau.
Numele presedintelui a fost gasit in mai multe evidente cu dosare de retea, intre 1972 si 1979. Dupa ce a trecut din registrele Apararii in cele ale Internelor, dosarul sau ar fi fost dis
