Acum doi ani, primul numar din „Cotidianul“ relansat avansa, in premiera pentru presa romaneasca, suma totala a marilor furturi din Romania in 15 ani de tranzitie, suma calculata pe baza unui model pe care inca nu l-a contestat nimeni.
Am calculat atunci o suma nu adunind sutele de scandaluri, pentru ca am fi scapat cu siguranta unul chiar dintre cele care au devenit publice, ci folosind un calcul macroeconomic, care ne-a condus la suma minima de 92 de miliarde de dolari.
Am ajuns la aceasta suma adunind datoriile catre buget, acumulate in fiecare an si neplatite, cu economia subterana, estimata chiar de oficialitati, si cu sumele platite pentru acoperirea gaurilor din banci.
Ce nu are statul
In primul caz, potrivit unei opinii emise la acea vreme de analistul Ilie Serbanescu, am vorbit despre o suma medie echivalenta cu 6% din PIB-ul fiecarui an de tranzitie, rezultind din diferenta dintre rata fiscalitatii si rata incasarilor bugetare. Au iesit 34,78 miliarde de dolari, suma totala a taxelor si impozitelor neplatite de cei care ar fi trebuit sa o faca.
Evaziunea fiscala
In al doilea caz, am folosit procentul de evaziune fiscala cauzata de firmele pe care statul nu le are in evidenta. Am folosit un procent de 25% din PIB, pomenit chiar de oficiali in ultimele estimari de la acea data, desi procentul a fost si mai mare in anii de mijloc ai tranzitiei.
Raminind la cei 25%, sumele vehiculate in economia subterana in 15 ani de tranzitie s-ar ridica la 144 de miliarde de dolari, iar pierderea adusa statului prin neplata taxelor aferente acestei sume se ridica la 53 de miliarde de dolari.
Tunurile la banci
In ultimul caz, potrivit unor date de atunci ale bancii centrale, suma totala platita de bugetul de stat pentru restructurarea sistemului bancar (adica pentru acoperi