Europa nu poate face abstractie de Rusia. Acea Rusie care - spunea Nikolai Berdiaev acum 70 de ani - a dat Europei populismul, nihilismul si anarhismul, curente intelectuale si politice care au modelat, fiecare in felul sau (si toate laolalta), comunismul lui Marx, transformându-l in bolsevism. Acea Rusie care s-a dezbarat de comunism, dar, mai nou, aduce alta noutate Europei: un nou inteles dat meseriei de jurnalist. A fi ziarist in Rusia inseamna una dintre cele mai periculoase ocupatii imaginabile astazi in lumea civilizata. Unul dintre primii care au aratat-o a fost jurnalistul Dimitri Holodov, la inceputul anilor '90. Reporter la Moskovski Komsomolet, Holodov a intrat pe firul unui subiect tare: traficul de arme, prin ofiteri ai fostei armate sovietice, catre fosta RDG. In 1994, Holodov a fost ucis - foarte probabil de un profesionist, care nu a fost prins nici pâna astazi. Interesant e altceva: chiar in acele zile, in fata stupefactiei generale, presedintele de atunci al Federatiei Ruse, Boris Eltin, ii lua apararea ministrului apararii de atunci, Graciov, garantând astfel in fata oricarei supozitii de complicitate. Pe 1 decembrie 1997, in momentul semnarii Parteneriatului de Cooperare intre UE si Rusia, libertatea presei a fost una dintre conditiile puse de partea occidentala. Pe 26 martie 2000, isi intra in rol noul presedinte al Rusiei, Vladimir Putin, succesorul lui Eltin si speranta concetatenilor sai in ideea ca reformarea societatii va continua. Din acel moment si pâna astazi - deci numai pe durata mandatului lui Putin - au fost omorâti 21 de jurnalisti. Majoritatea dintre acestia se aflau in mijlocul unor anchete; cu cât era ancheta mai serioasa, cu atât mai grea - mai bine zis, imposibila - a fost prinderea ucigasilor. De fapt, in toate cazurile nu ucigasii au pus probleme, ci cei care, dupa toate aparentele, au comandat asasinatele. Ultima victima a j