a obligat guvernul la o nouă amânare, a explicat Oana Marinescu. Purtătorul de cuvânt al guvernului a precizat că nu a existat o întâlnire la nivel de experţi, între grupul de lucru, pentru a obligat guvernul la o nouă amânare, a explicat Oana Marinescu. Purtătorul de cuvânt al guvernului a precizat că nu a existat o întâlnire la nivel de experţi, între grupul de lucru, pentru elaborarea legilor siguranţei şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, şi "nu a existat o comunicare directă care să ducă la armonizarea punctelor de vedere". Premierul a solicitat experţilor implicaţi în elaborarea legilor siguranţei să se întâlnească miercuri şi joi pentru discuţii în detaliu, urmând ca vineri punctele de vedere încă divergente să se armonizeze într-o întâlnire condusă de premierul Tăriceanu. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a precizat că discuţiile directe au dus la clarificarea a peste 130 de observaţii formulate iniţial de reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Macovei consideră că SRI are prea multe puteri

Majoritatea nemulţumirilor ministrului justiţiei, Monica Macovei, privind Legile siguranţei naţionale, se referă la puterile sporite acordate SRI, unele contravenind flagrant cu noul Cod de procedură penală. Macovei nu doreşte să dea aviz atâta timp cât SRI are dreptul de a face interceptări şi înregistrări pentru toate infracţiunile, chiar şi cele de drept comun, nu numai pentru cele legate de siguranţa naţională. În plus, Macovei consideră că suportul tehnic al interceptărilor trebuie să fie la procuror, cel care face urmărirea penală. Autorizarea interceptărilor este un alt motiv de dispută. În Legile siguranţei naţionale se prevede că SRI cere judecătorului autorizaţia de interceptare, iar, conform Codului de procedură penală, acest lucru este făcut de procuror. Dreptul la acţiunile sub acoperire ale SRI este un alt articol critica