Pentru cei al caror interes in politica nu se rezuma la spectacolul jocurilor electorale, o trecere in revista a eva­luarilor facute de analistii politici americani inaintea ale­gerilor din noiembrie duce la o constatare interesanta: libertarianismul, spun multi analisti, ar putea fi acel mic, dar decisiv factor determinant in soarta alegerilor. Wall Street Journal prezinta relatia libertarie­ni­lor cu republicanii ca posibila cheie in aceasta com­pe­titie electorala, National Review prezice ca de­zertarea segmentului libertarian din dispozitivul repu­bli­can ar putea duce la castigarea alegerilor de catre de­mocrati, The New Republic vorbeste despre in­sa­tis­factia libertariana cu politicile etatiste ale lui Bush si posibilitatea unui vot de blam, Washington Post constata sentimentele libertariene ale unei parti a electora­tu­lui independent, iar Reason speculeaza cu privire la o reasezare politica pe termen lung, in care libertarianis­mul ar putea deveni o forta ideologica foarte influenta. In paralel, autori precum Robert Nelson considera ca sin­gurele inovatii ideologice ale lumii postindustriale sunt ecologismul si libertarianismul si prevede o viitoare confruntare globala intre ele, iar autori ca Virginia Postrel sau Glenn Reynolds leaga in mod explicit re­vo­lu­tia informatica, noua economie si consolidarea so­cie­ta­tii postindustriale de cresterea grupurilor si categorii­lor sociale inclinate sa adopte o perspectiva libertariana asu­pra lumii si politicii. Indiferent de interpretare, toti con­verg asupra unei idei: transformarile tehnologice si so­ciale din ultimele decenii, precum si contexte politice spe­ciale cum ar fi competitiile electorale foarte stranse - cum se anunta cea din noiembrie - impun atentiei o mi­noritate ideologica putin cunoscuta, dar din ce in ce mai influenta: libertarienii. O privire mai atenta asupra lor si a ceea ce reprezinta este