Acolo unde Dunarea o coteste in sus, spre Braila si Galati, pe marginea fluviului stau cocotate doua orase, Silistra, la bulgari, si Calarasiul, pe partea noastra. Legatura se face cu bacul si este filtrata de niste vamesi romani excesiv de vigilenti, in comparatie cu omologii de dincolo, care privesc cu sictir si plictiseala pe oricine.
Situat candva in Cadrilater, teritoriu romanesc intrat pe mana bulgarilor de o buna bucata de vreme, Silistra este astazi un oras in care urmele romanesti s-au sters la fel de usor ca niste semne lasate de doi indragostiti pe nisipul unei plaje salbatice. Despre Calarasi mai trebuie doar sa amintim ca este un loc clasic pentru Romania, unde intoarce trenul, si unde, prin urmare, nu se intampla nimic deosebit.
VAMA. Trecerea dintr-o parte in alta se face cu bacul, pe la Chiciu. Nu e vorba despre o localitate. Pur si simplu asa se numeste locul de unde calarasenii se urca pe vas si trec in Dobrogea. Apoi urmeaza o trecere destul de ciudata a frontierei. Dupa ce te razboiesti cu vamesii de la noi, care mai au un pic si iti verifica si grupa sangvina, dar uita de asigurarea medicala, reusesti sa treci in Bulgaria. Nu mai amintim nimic de controlul efectuat la intrarea in tara vecina pentru ca este ca un flash.
PLIMBARE. Comunistii au trecut si pe la Silistra. Nu lipseste strada pietonala, unde pensionarii taraie carucioare dinspre piata, iar copiii alearga cu bicicletele. Exact ca la noi. Exact ca la Calarasi. Fete la fel de triste, si la ei baietii bruneti din coltul strazii, cu accent nomad. Multi gura-casca si lume care bajbaie catre nicaieri.
SHOPPING. Ce are Silistra in plus? Un bazar de unde poti sa iti cumperi pantofi sport pe care la noi ii gasesti de trei ori mai scumpi. De treaba asta profita si cateva cucoane din Navodari. Imbracate ca niste adevarate gospodine, spun ca au venit in excursie de la Silist