Presedintele Parlamentului Ungariei, Szili Katalin, participa, astazi, la Cluj-Napoca, alaturi de intreaga conducere UDMR si de parlamentarii Uniunii, la manifestarile dedicate implinirii a 50 de ani de la izbucnirea revolutiei din 1956 din tara vecina.

Manifestarile reunesc, din nou, conducerea UDMR, gradul de asteptare fiind ridicat pentru lamurirea unei alte probleme - autonomia - si nu doar o comemorare a victimelor revolutiei.

Asteptarile sunt la cote inalte atat in sanul comunitatii maghiare, cat si romane, pentru ca ridicarea problemei autonomiei Tinutului Secuiesc a depasit ingustele rame ale manifestarilor radicalilor din UDMR ori din Uniunea Civica Maghiara (UCM).

Problema autonomiei Tinutului Secuiesc a capatat, in ultima perioada, accente stridente, de campanie electorala, mai ales dupa ce liderul UDMR, Marko Bela, nu mai rateaza nici o aparitie publica in care sa nu faca apologia respectivei autonomii.

Daca urmarim declaratiile liderului UDMR (considerat pana mai deunazi un moderat), obiectivul asumat al formatiunii politice este obtinerea autonomiei teritoriale in zonele locuite majoritar de maghiari, in Tinutul Secuiesc, care se intinde pe trei judete - Harghita, Covasna si Mures -, pe principiul autoorganizarii pe criterii etnice, motivat de dreptul istoric al natiunii maghiare asupra

pamantului natal. In fond, conceptul de pamant natal este cuprins in Programul politic al UDMR, atribuindu-i-se un rol important: Maghiarii doresc sa-si pastreze si pe mai departe identitatea nationala; nu vor nici sa emigreze, nici sa fie asimilati de natiunea romana; pentru aceasta ei trebuie sa dispuna de un sistem de autoadministrare garantat de mijloacele dreptului public.

Maghiarii din Romania se considera minoritari exclusiv din punct de vedere numeric, socotind pamantul natal drept patria lor