Kleopatra, Bakia, Fouad si Karmen. Tigani cu totii. Pasionali, dramatici, balcanici. Iubire, tradare si iar iubire. Un final fericit. O opera cu mult cantec. Caci, vorba proverbului (tiganesc), "Cine canta nu raneste pe nimeni".
Opera lui Goran Bregovic "Karmen cu final fericit" este una tiganeasca. Aproape ca nu are nicio legatura cu cealalta Carmen, a lui Bizet si Merimee. Bregovic a pus altfel problema: "Ce ar intelege un tigan daca ar vedea celebra opera? - Doar ca intotdeauna tiganii au de suferit", a declarat compozitorul sarb in conferinta de presa dinaintea primei reprezentatii la Bucuresti. Asa ca s-a gandit sa creeze "Karmen with a Happy End". Caci "daca tiganii au o singura opera, macar aceasta sa aiba un final fericit", a precizat Bregovic. Si, daca in cultura rroma fericirea inseamna neaparat o nunta, finalul lui Bregovic cuprinde chiar doua casatorii.
La baza operei se afla doua povesti: una adevarata, "regizata de Dumnezeu" si una conceputa dupa bunul plac al compozitorului. Povestile sunt incrucisate si se completeaza reciproc. Kleopatra este o clarvazatoare care prezice viitorul intr-un spectacol televizat. La o auditie pentru emisiunea sa ii cunoaste pe Bakia (un tigan gunoier, nepot al trompetistului Fouad Kostic) si pe Nena (o frumoasa stripteuza). Bakia o place imediat pe Nena, dar aceasta, neinteresata, arunca numarul lui de telefon. Kleopatra, la randul ei, il place pe Bakia si incearca sa il seduca (in lungi convorbiri telefonice) pretinzand ca este Nena stripteuza. Incercand sa il reintalneasca pe Bakia, clarvazatoarea merge la inmormantarea unchiului sau, Fouad Kostic. Aici afla despre singura opera tiganeasca pe care Fouad o canta cu fanfara lui si despre tragica poveste de iubire dintre Fouad si Karmen.
Din acest moment spectacolul devine opera in adevaratul sens al cuvantului, asta pentru ca de acum cei unsprezece me
