In scrisorile prin care cerea sa apara ca martor in procesul "Hayssam", detinutul Viorel Tudor a cerut sa i se protejeze identitatea. Cei de la Curte de Apel Bucuresti care au analizat aceste scrisori au incalcat Codul de procedura penala, identitatea martorului fiind deconspirata. Datele reale de identitate ale lui Viorel Tudor au aparut in dosarul procesului. Magistratii de la Curtea de Apel ar fi trebuit sa-i atribuie o alta identitate, care sa fie inscrisa la dosar. Conform Codului de procedura penala, art. 86, se stabileste ca instanta, pentru a proteja martorul, trebuie sa-i atribuie "o alta identitate sub care urmeaza sa apara in fata organului judiciar". Masura trebuie luata "de catre procuror in cursul urmaririi penale, iar in cursul judecatii, la cererea motivata a procurorului, a martorului sau a oricarei alte persoane indreptatite". Asadar, cei de la Curtea de Apel trebuiau sa dea curs cererii martorului si nu sa puna in discutie cererile sale dezvaluind identitatea reala. In acelasi cod, la art. 86, alineatele 3 si 4, se stipuleaza procedura de protejare a datelor de identitate: "Datele de identitate reala a martorului se consemneaza intr-un proces-verbal care va fi pastrat la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmaririi penale ori, dupa caz, la sediul instantei, intr-un loc special, in plic sigilat, in conditii de maxima siguranta. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a inaintat cererea, precum si de cel care a dispus masura. Documentele privind identitatea reala a martorului vor fi prezentate procurorului sau, dupa caz, completului de judecata, in conditii de stricta confidentialitate". Or, in cazul lui Viorel Tudor, datele reale de identitate au fost depuse la dosarul pe care putea sa-l studieze orice parte implicata in proces sau putea sa-l studieze orice ziarist, la cerere. Datele privind identitatea reala a mar