Solutii de succes un muzeu ca nealtul Totul porneste de la doua realitati. Prima: in Romania nu gasim nici cu lumanarea clasa de mijloc. A doua: o radiografie generala a populatiei tarii scoate in evidenta doua categorii majore. Patru milioane si jumatate de romani ocupati, in cea dintai. Sase milioane de pensionari in cealalta. Cu observatia ca cea dintai categorie este in perpetua scadere, pe cand celalalta creste de la o zi la alta.
Pe o asemenea structura, dinamica aceea pe care ne-o dorim cu totii, dinamica obligatorie pentru o evolutie general-pozitiva a standardelor, este greu perceptibila. Ca s-o vezi, ai nevoie de instrumente optice performante. Dominanta vietii de zi cu zi devine astfel, firesc, stereotipul cenusiu. Cu el legat de gat ca o piatra de moara vom intra in ianuarie in Uniunea Europeana.
Pe usa din spate.
In Romania se traieste prost. Se traieste prost pentru ca se castiga putin. Cu chiu cu vai, se prognozeaza pentru inceputul anului viitor un salariu minim de 370 de lei. Asta la oamenii care inca sunt ocupati. Cu cei care, in fine, muncesc. Despre pensionari, putem afla dintr-o stire recenta de presa ca "trei din zece au o pensie de peste o mie de lei". Destul de bine, nu-i asa?
Numai ca cifra nu este reala. Probabil ca la numaratoarea pe abac nu au fost trecute pensiile mizere din agricultura. Cele 550 de mii de pensii de la o 1.000 de lei in sus reprezinta nu treizeci de procente din numarul total ci doar 9. Iar pensia medie este cu putin peste 300 de lei. In plus, s-a ajuns aici abia dupa trei majorari succesive efectuate in ultima perioada.
Daca as incerca sa discut cu domnul Sebastian Vladescu despre aceste lucruri, m-ar privi bland de sub ochelari si mi-ar spune: s-a facut mult in ultima vreme si se va mai face.
Mi-ar mai aminti si de nenorocirea care ne poate pa
