Istoria spune ca acest cartier s-a format in gradina unei bogate familii de preoti catolici din Banat.
Cartierul Blascovici din Timisoara se intinde de-o parte a caii Bogdanestilor, pana la linia ferata si pasarela care traverseaza sinele in apropierea Garii de Nord, pana spre Ronat. Cartierul, de o frumusete aparte in zona de case si de-a dreptul hidos in portiunea de blocuri, s-a conturat la inceputul veacului trecut si apoi in plina epoca comunista.
Profesorul de istorie Mircea Stanciu are 78 de ani si lucreaza la o monografie a cartierului. Potrivit acestuia, Blascoviciul ar trebui sa fie "cartierul romanilor puri", etimologia cuvantului purtandu-ne la termenul de "vlas", adica vlah, cu alte cuvinte "roman get-beget", termen care, pe la anul 1.000, era noastra, sub influenta limbii latine medievale si-a schimbat "v"-ul din inceput in "b".
"Zona aceasta probabil ca a fost locuita de romani puri, spune profesorul de istorie Mircea Stanciu. Pe vremea aceea orasul era in Cetate, iar pe aici exista un soi de localitate rurala. E cunoscut faptul ca in jurul cetatii Timisoarei existau o serie de localitati mai mici. Una din ele era Mehala, poate cea mai mare dintre aceste suburbii. Se presupune ca blasii locuiau undeva pe langa Mehala".
Si acum cartierul e locuit in proportie de peste 90 la suta de romani, iar pe langa acestia in timp s-au asezat si cateva familii de maghiari.
Strazi pe domeniul Bogdanestilor
Batranii cartierului isi amintesc si acum povestea locului, spusa de mosii lor. In vechea zona Blas, locuia o familie instarita, a Bogdanestilor, neam de preoti catolici.
Povestea locului spune ca ei aveau casa undeva in zona din apropierea Politiei Rutiere, de unde, pana in Ronat se intindea gradina domeniului lor. Pe la 1.900 a inceput parcelarea zonei si pe locul fostei gradini au aparut primele strazi din cartier
