Politica la coada la apa partea intai Da, ati auzit bine, la coada la apa. Presupun ca tre` sa va explic care`i treaba cu coada asta la apa, pentru ca sunt convins ca nu va dati seama doar din titlu.
Eu nu mai beau apa de la chiuveta de vreo 4-5 ani buni. Pentru ca, ai nostri dragi lucratori RAJAC o dezinfecteaza pana nu se mai simte gustul apei din clor... Deci mi`am gasit alta sursa de apa. Am incercat intai cu cea minerala. A mers o perioada, pana am descoperit apa de la izvoru` ala cu troita, de langa lacul Venetia (lac cunoscut si sub numele de Ciric Trei). Aia da apa. Serios. O luna o lasi intr`o sticla, si tot acelasi gust il are. Ca o parere generala, cica`i cea mai buna apa din Iasi, si mai e si moca...
Dar, ca sa ajungi la acel izvor, de la strada principala pe care vii cu masina, ai doua solutii. Prima ar fi sa traversezi digul, asta inseamna sa mergi vreo suta cin`zeci de metri pe o carare pietruita. A doua varianta e mai complicata, si implica ocolirea intregului santier Green Park, ceea ce inseamna un drum prin noroaie si santuri de vreo 3-4 kilometri, drum impracticabil cu masina. Cand cari in spate vreo 20-30 de litri de apa, iti cam vine sa te lasi pagubas daca mergi p`acolo. Oricum, n`a fost nevoie de varianta a doua. Pana acum.
Sambata dimineata, am umplut masina cu canistre goale (de obicei car vreo suta de litri odata sa fiu sigur ca`mi ajung o saptamana), m`am urcat la volan, si am plecat sa iau apa.
Am ajuns, si, acolo, mi`a picat fata. Tot digul era ingradit pe o raza de cateva sute de metri, si, in poarta era plantat un Valerica pe post de pajnic. Nu stiu ce pazea, da` important e ca`si dadea silinta. Era saf pe tarlaua lui cu alte cuvinte. Poarta pe care`o pazea, era bine inlantuita si prinsa de cealalta parte c`un lacat serios. Pe poarta afis: "Apele romane. Accesul interzis in incinta ingradita
