- Diverse - nr. 208 / 23 Octombrie, 2006 Manastirea Vodita din judetul Mehedinti reprezinta cea mai veche ctitorie voievodala atestata documentar si, totodata, primul asezamant monahal din Romania, administrat autonom dupa regulile Bisericii Orientale stabilite de Sfantul Vasile cel Mare. Ea a fost ridicata intre anii 1370-1372 de Sfantul Nicodim, pe cheltuiala voievodului Vladislav I. Inca de la infiintare a fost inzestrata de domnitor cu valoroase odoare bisericesti, bani si alte venituri. Toate daniile facute Manastirii Vodita de Vladislav Voievod au fost intarite ulterior de catre urmasii acestuia: Dan I, Mircea cel Batran, Dan al II-lea, Vlad Dracul si Radu cel Frumos. Chiar si Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (1387-1437) a recunoscut si confirmat posesiunile acordate Manastirii Vodita de domnitorii romani, iar Stefan Lazarovici, despotul Serbiei, ii daruieste in anul 1406, zece sate sarbesti ca metose. Expansiunea Imperiului Otoman de la sfarsitul secolului al XV-lea pentru cucerirea popoarelor Europei a influentat in mod nemijlocit existenta Manastirii Vodita. Astfel, dupa ocuparea cetatii Severinului de catre armatele turcesti conduse de Baliberg in anul 1524, toate vechile mosii ale ctitoriei Sfantului Nicodim sunt confirmate, rand pe rand, Manastirii Tismana. Manastirea Vodita va mai fi pomenita, din nou, intr-un hrisov din 14 octombrie 1662, cand staretul acestei chirovii arhimandritul Nicodim a primit un ajutor de 350 ruble de la tarul Rusiei, Alexei Mihailovici. Mai tarziu, intr-un document din 15 iunie 1689, se precizeaza ca Vodita ar fi fost rezidita "din temelie" de Cornea Brailoiu, pe vremea cand era mare aga. De asemenea, ea este mentionata alaturi de celelalte manastiri din Oltenia, pe harta intocmita in anul 1700 de stolnicul Constantin Cantacuzino. In urma razboiului austro-turc, incheiat cu pacea de la Passarovitz, din anul 1718, Manasti