De la 1 ianuarie 2004 si pina in prezent, in Braila, 31 de abatoare si fabrici de procesare a carnii sau laptelui si-au inchis portile. Acesta e tributul pe care judetul nostru a trebuit sa il plateasca pentru apropiata integrare in Uniunea Europeana.
Daca socotim ca ele reprezinta aproape jumatate din numarul existent inainte de implementarea noilor reguli, pretul platit pare enorm. Daca ne gindim insa ca masurile radicale au fost luate pentru siguranta consumatorilor, e clar de ce UE nu a acceptat nici un compromis.
Concret, daca la 1 ianuarie 2004, in Braila functionau 65 de unitati de industrie alimentara (21 de abatoare, 12 fabrici de preparate din carne, 28 de centre si unitati de prelucrare a laptelui, 2 fabrici de inghetata, o unitate de procesare peste si una de procesare carne de pasare), la 31 iulie 2005 mai fiintau doar 54, pentru ca la 31 mai 2006 sa mai ramina pe pozitie doar 45.
In prezent, mai sint in functiune doar 34, din care: 6 abatoare, 7 fabrici de preparate din carne, o fabrica de procesare carne de pasare si una de procesare peste, 17 unitati de procesare lapte si 2 fabrici de inghetata. Ultima evaluare, efectuata de specialistii Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Braila si ai Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVA) si supervizata de expertii europeni, arata insa ca nu pentru toate cele 34 de unitati viitorul este sigur. Cert este ca avem deja patru unitati care au finalizat lucrarile de modernizare si corespund in totalitate exigentelor europene. Acestea sint: Abatorul "Marex", Fabrica de preparate din carne "Galco" si Fabricile de prelucrare a laptelui "Brailact" ("Brenac") si "Lacta Prod" ("Paco").
Specialistii romani au cerut oficialilor de la Bruxelles o renegociere
Daca in cazul celor 4
