Miercuri, 10 octombrie, sediul BNR: Emmanuel van der Mensbrugghe, responsabilul FMI pe relatia cu Romania, vorbeste despre riscul ca deficitul bugetar de 2,5% din PIB proiectat de autoritati pentru 2007 sa duca la inversarea trendului de scadere a inflatiei. Cateva ore mai tarziu, la sediul PNL, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, are o veste pentru delegatia FMI care tocmai parasise Bucurestiul: tinta de deficit bugetar pentru anul viitor va fi de 2,8%, nu de 2,5% din PIB. FMI vedea inflatia intorcandu-se anul viitor spre 7% chiar si cu un deficit de 2,5%.

Fixarea tintei nu este atat de importanta din punctul de vedere al previziunilor FMI, cat mai ales din acela al socotelilor pe care trebuie sa le faca banca centrala pentru creionarea cadrului de politica monetara care sa asigure mentinerea unei tendinte constante de scadere a inflatiei.

Riscul unei inversari de directie, chiar temporara, nu era exclus de BNR chiar inainte ca ministrul finantelor sa vorbeasca despre un deficit de 2,8%. "Ar fi inoportun sa avem un rezultat foarte bun cu dezinflatia in 2006, urmat de unul relativ modest in 2007", spunea la inceputul lui octombrie viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.

Din pacate, rezultatul pe 2006 se anunta atat de bun, mergand spre 5,5% atat timp cat este sustinut din plin de scaderea preturilor la carburanti - incat va face aproape imposibila evitarea unei "cocoase" pe curba inflatiei mai ales in prima parte a anului viitor, cand se vor suprapune mai multe surse de presiune in sensul cresterii preturilor. Pe de-o parte, va fi resimtita cresterea cheltuielilor bugetare in ultimele luni din 2006, corespunzator trecerii de la un excedent de 1,5% din PIB spre un deficit cel putin zero. Apoi va urma o crestere importanta a pretului la gazele naturale, cu efecte in lant in economie.

Din aceasta perspectiva, Guvernul nu face nimic pentru