Învăţământul „subteran” începe timid să decadă. După scandalul de anul trecut, unii profesori au început să-şi declare ca formă de venit meditaţiile şcolare. Deocamdată, doar câţiva dascăli „disidenţi” au avut „curajul” să iasă din sistem şi să intre în legalitate.
25 din circa 1.000
Directorul executiv adjunct al Administraţiei Financiare Braşov, Mihai Hârlab, ne-a spus că doar 25 de profesori din municipiul Braşov şi-au declarat veniturile obţinute din meditaţii anul trecut. „Profesorii sunt impozitaţi la normă fixă de venit, iar dacă declară că sunt angajaţi într-o instituţie publică de învăţământ plătesc un impozit cu 50% mai mic”, a mai arătat Hârlab.
Potrivit Codului Fiscal, profesorii aveau obligaţia de a declara veniturile obţinute din meditaţii, acestea făcând parte din venitul global al profesorilor, care este impozitat conform legii.
Profesorii nu prea au însă de ce să se teamă, în caz că cineva vreodată le-ar cere socoteală pentru că încalcă legea. Potrivit lui Mihai Hârlab, amenda pentru profesorii care nu îşi declară veniturile din meditaţii este de cel puţin 500 de lei, la care se adaugă şi impozitul pentru veniturile nedeclarate. Amenda poate fi plătită uşor din câteva şedinţe cu elevii…
Ţinând cont că în judeţul Braşov există 8.000 de cadre didactice, scăzând institutorii şi educatorii, admiţând că jumătate din profesorii titulari şi suplinitori nu fac meditaţii din cauza disciplinei pe care o predau, tot mai rămân circa 1.000 de braşoveni care scot bani din meditaţii. Iar unii scot bani buni…
E mai ieftin să
previi lipsa de cunoştinţe
Tariful pentru o şedinţă de două ore de meditaţii poate varia foarte mult. „Depinde de profesor, de materie, de gradul profesorului şi de nivelul elevului. La clasa a XII-a se ia mai mult decât la a IX-a sau a X-a. La a XII-a se consideră că e mai mult d
