Colaborationismul represiv de tipul "mainilor patate de sange" a fost inlocuit, in ultimele doua decenii si jumatate ale regimului comunist, cu forme mult mai rafinate. Trupele sovietice au parasit Romania in anul 1958, dar consilierii sovietici atasati sistemului institutional romanesc aveau sa mai ramana in tara pana la inceputul anilor â60. Acest moment trebuie sa reprezinte sub raport analitic punctul de referinta ce desparte istoria regimului comunist din Romania in doua mari capitole atunci cand cercetatorul ia in considerare componenta ocupatiei militare.
Este capitolul sangeros la propriu al colaborationismului, cand societatea romaneasca a fost supusa in mod traumatic unui proces de inginerie sociala ce a inclus, intre altele, exterminarea fizica in cvasi-tolitatea ei a fostei clase politice, a elitei aparatului institutional birocratic si persecutia sistematica de tip politic, economic si social a tuturor celor care au fost pe drept sau intamplator identificati ca asociati ai fostei clase burgheze.
"CANIBALISM" SOCIO-POLITIC Trebuie retinut ca, intrucat pentru perioada descrisa obiectivul central al retelelor informative era obtinerea de informatii incriminatorii despre fosta clasa politica si celelalte categorii etichetate drept "inamic" al noului regim, este clar ca ponderea majoritara a informatorilor era detinuta de recrutatii din mediile incriminate. Acest tip de "canibalism" socio-politic, fie el voluntar sau dictat de imprejurari, avea sa se extinda in interiorul inchisorilor, lagarelor de munca si, ulterior, in cadrul procesului de realizare a supravegherii informative generale a "supravietuitorilor" procesului de epurare dupa anul 1965, inclusiv pana in decembrie 1989.
Un "canibalism" cu efecte devastatoare resimtite si azi, mai ales in cadrul elitei intelectuale, ce a fost decimata si deturnata de la misiunea istorica sp
