Lacul Cuiejdel apare in lumina dupa-amiezii de toamna tarzie ca de pe alt taram. Trunchiuri fosilizate tasnesc din apa, formand o rariste de padure lacustra. Desi, prin volum, este cel mai mare din tara, fiind depasit in suprafata de fratele Lacu Rosu doar cu 0,4 hectare, lacul de baraj natural Cuiejdel ramane aproape necunoscut. S-a format foarte recent, in Muntii Stanisoarei, pe cursul mijlociu al raului Cuiejdel, in bazinul superior al raului Cuiejdi, afluent, la randul lui, al Bistritei. Nascut in 1991, dupa o miscare tectonica inceputa in 1978, care a barat complet cursul raului cu acelasi nume, lacul este amplasat intr-o zona calcata aproape exclusiv de taietorii de padure. Complexitatea surparilor si alunecarilor de teren a facut ca in aval de lacul mare sa se formeze inca patru lacuri mai mici, cu suprafata de cateva sute de metri patrati. Cu o suprafata de 12,2 ha (Lacu Rosu are 12,6 ha), lacul de baraj natural are lungimea de 1,2 kilometri, adancimea medie de 7,44 m, cea maxima de 16,1 m, acumuland un volum de 907.000 de metri cubi de apa. In linie dreapta, lacul se afla la circa 21 de kilometri nord-vest de Piatra Neamt, dar pe singura cale de acces auto, pe drumul forestier bifurcat in satul Cracaul Negru din drumul care strabate comuna Cracaoani, distanta este de vreo 60 de kilometri. Intre conservare si exploatare Fiind atat de tanar, oamenii de stiinta si-au pus speranta ca vor putea studia un "martor" al evolutiei inca din primul stadiu de formare al acestor ecosisteme lacustre. Au insa de infruntat un mare concurent, reprezentat de influenta omului, manifestata incepand cu taierile masive de padure si continuand cu amenajarile turistice care ameninta conservarea zonei. Demersurile pentru protejarea zonei au inceput in anul 2000, de catre o echipa complexa formata din 12 cercetatori de la trei institutii - Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, Lab