Este o procedură extrajudiciară şi nu are efecte juridice, astfel încât evită toate repercusiunile negative asupra credibilităţii debitorului. Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Este o procedură extrajudiciară şi nu are efecte juridice, astfel încât evită toate repercusiunile negative asupra credibilităţii debitorului. Gheorghe Piperea, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare, explică: "În momentul actual există posibilitatea de reorganizare judiciară, dar are şanse foarte mici de reuşită, pentru că presupune deschiderea procedurii de insolvenţă, iar credibilitatea debitorului ajunge la zero. Reorganizarea judiciară este, de fapt, o posibilitate la îndemâna creditorilor sau a investitorilor de a prelua o societate, şi nu ajută la redresarea societăţii".

Statisticile arată că reorganizarea judiciară a condus la redresarea societăţii numai în 1,5% din cazuri, restul situaţiilor finalizându-se cu falimentul. Din numărul de proceduri de insolvenţă demarate, 90% înseamnă direct faliment, numai 10% uzând de etapa, preliminară, a reorganizării judiciare.

Contractul de concordat preventiv poate avea o valabilitate de maximum un an şi jumătate, timp în care Fiscul se abţine de la executări silite, iar debitorul poate încerca să se refinanţeze şi să îşi eficientizeze activitatea. Electrica, Transgaz, băncile creditoare, dar şi ANAF-ul, reprezentantul statului, pot accepta sau nu planul de redresare şi de reeşalonare al datoriilor propus de debitorul încolţit de faliment. Dacă datoriile sunt către stat, acesta poate acorda eşalonări la plată şi anulări de dobânzi şi penalităţi fără ca acestea să fie considerate ajutor de stat.

Legea concordatului preventiv poate scăpa de la faliment mari societăţi comerciale cu datorii istorice acumulate. Debitorul se obligă să facă ordine în întreprindere, să schimbe conducerea