Petrom si-a anuntat intentia de a se extinde pe piata din Ucraina In luna decembrie 2004, OMV, grupul petrolier austriac, incheia cea mai importanta tranzactie care avusese loc pe piata autohtona. Nici pana azi privatizarea Petrom, cea mai mare companie romaneasca, nu a fost rivalizata de vreun alt proces de privatizare. Ar fi imposibil dintr-un simplu motiv: resursele companiei romanesti.
Transformarea Petrom intr-o companie privata a avut de parcus un drum destul de sinuos care a inceput la mai putin de un an de la infiintarea companiei petroliere in 1997 si a cuprins doua tentative de privatizare.
Petrom a fost inclusa in programul de privatizare al societatilor pe 1998, ministrul industriilor de atunci, Radu Berceanu, anuntand intentia statului de a vinde 35% din companie catre investitori. In 1999, conjunctura internationala nu a fost insa printre cele mai favorabile, printre cei interesati de Petrom la vremea respectiva fiind compania ungara MOL, care derula un volum mai mic de afaceri decat Petrom, respectiv grupul italian Eni.
Statul s-a aflat atunci in situatia in care singura oferta pentru preluarea Petrom a venit din partea unui consortiu din care faceau parte oamenii de afaceri romani Sorin Ovidiu Vantu, Dan Voiculescu si Gelu Tofan.
Aceasta a fost prima tentativa de a privatiza cea mai mare companie romaneasca.
A doua incercare a avut un scenariu complet diferit.
In septembrie 2003, statul primea 15 scrisori de interes pentru Petrom. OMV intra atunci intr-un dans al gigantilor din care putini il vedeau invingator. Dar, rand pe rand, nume sonore precum ConocoPhilips (Marea Britanie), Eni (Italia), Gazprom (Rusia) sau TNK-BP (Rusia) au abandonat cursa pentru ca au pus la bataie nume mari, dar ambitii mici, planuri prea putin serioase. Austriecii au castigat pentru ca si-au dorit cel mai mult acest lucru, pentru
