La 48 de ani, poetul, economistul si senatorul Varujan Vosganian este propulsat in fotoliul de comisar european, o pozitie importanta in birocratia Uniunii Europene pentru care purtatorul de cuvant al liberalilor nu si-a exersat inca abilitatile. Dl. Vosganian nu a detinut pana acum nicio functie in administratia centrala autohtona, dar este cunoscut ca o persoana pragmatica, de aceea Nicolae Manolescu a candidat pentru presedintia Uniunii Scriitorilor din Romania alaturi de finantistul-literat. Membru in primul Parlament postdecembrist din partea Uniunii Armenilor, Vosganian impreuna cu Laurentiu Ulici au incercat in 1996 printr-un artificiu sa infiinteze Partidul Alternativa Romaniei (PAR), dupa ce in prealabil se crease asociatia Alternativa pentru Romania din care deja faceau parte o serie de reprezentanti ai elitei intelectuale, crezand ca in acest fel oameni cu greutate, precum Plesu sau Manolescu, vor legitima noua formatiune. In 1999 PAR se transforma in Uniunea Fortelor de Dreapta, iar Varujan Vosganian devine copresedinte al UFD, partid care pastreaza in programul sau doua prevederi care sugereaza limitele democratice ale noului comisar european propus de Romania: votur cenzitar si ghetoizarea romilor. Altfel spus, formatiunea lui Varujan Vosganian milita pentru suspendarea dreptului la vot in cazul persoanelor care au mai putin de opt clase si pentru eliminarea tiganilor din orase. Pentru cineva care a fost liderul grupului parlamentar al minoritatilor nationale (in 1992), astfel de proiecte par cel putin paradoxale. Varujan Vosganian este el insusi minoritar si provine dintr-un grup etnic (armean), care la inceputul secolului a fost exterminat in Turcia, de aceea plasarea sa la extrema dreapta este greu de inteles. Birocratii de la Bruxelles vor privi poate cu intelegere devierile sale si chiar relatiile politico-economice pe care le-a avut cu Sorin Ov