De risu'-plinsu'. Doi indivizi prinsi la furat de jandarmi au avut sentimente contradictorii, cind au realizat ca pot ajunge dupa gratii, pentru fapta lor. Unuia dintre ei i-au dat lacrimile, iar pe celalalt l-a apucat risul, amindoi regretind amarnic faptul ca au sarit gardul unei societati comerciale, pentru a lua mai mult fier vechi, si nu s-au multumit doar cu bucatile de tabla aruncate in afara acestuia.
Cei doi indivizi au escaladat gardul inalt de circa cinci metri al unei fabrici de piine, pentru a intra in curte, de unde au sustras mai multe foi de tabla, bucati de calorifere si usi metalice. Ei au reusit sa urce prada si sa o arunce peste acelasi gard, dupa care, cind sa o culeaga si sa plece cu ea la un centru Remat, au fost surprinsi de o patrula de jandarmi. Unul dintre ei s-a dat barbat neinfricat, gata sa-i infrunte cu pieptul gol pe jandarmii inarmati, dupa care a inceput sa se smiorcaie: "Ei, ce faceam aici! Am venit sa luam niste fier vechi, ca murim de foame! Acum ce-o sa-mi faceti? Uite, m-ati prins, omoriti-ma, trageti in mine! Ce-o sa fac, doar n-o sa ma omoriti! O sa vad eu cum ma descurc!", si-a inceput speech-ul, plin de curaj, individul. Dupa care, gindindu-se mai bine ca ar putea ajunge dupa gratii, l-a lovit plinsul, meditind ce stupid este sa faci puscarie, pentru citeva fiare. Tovarasul sau de furtisag s-a aratat mai optimist, bazindu-se pe faptul ca are trei copii acasa, iar judecatorul n-o sa se indure sa-i lase fara tata, si a inceput sa rida: "Am trei copii acasa, trebuie sa-i hranesc, sa-i ingrijesc, cred ca o sa inteleaga. Probabil ca o sa-mi dea condamnare cu suspendare, ca doar n-o sa ma trimita la puscarie, pentru atita lucru. Ce mare lucru? Un amarit de furt...".
"In timpul unei patrulari prin municipiu, jandarmii au depistat doi indivizi care au sustras mai multe subansamble si componente metalice, din in
