Ştiţi câte alimente modificate genetic consumaţi? Nu aveţi de unde, pentru că nimeni din România nu are habar câte dintre alimentele pe bază de soia sau ulei de soia de pe rafturile magazinelor conţin organisme modificate genetic (OMG). Nici măcar autorităţile, iar acesta este unul dintre punctele sensibile din ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene. Cu toate că 2006 este ultimul an în care au mai fost permise culturile de plante modificate genetic, România nu are nici măcar un laborator certificat la nivelul UE pentru depistarea alimentelor care conţin OMG.

În ultimul raport de monitorizare, Comisia Europeană a atras atenţia României asupra modului de gestionare a organismelor modificate genetic (OMG): “Implementarea cadrului legislativ necesită îmbunătăţiri semnificative.

Trebuie intensificate pregătirile pentru realizarea unui sistem bine definit, care să garanteze că întreaga recoltă de soia modificată genetic, din 2006, va fi înregistrată, trimisă către fabricile de procesare, etichetată şi monitorizată conform cerinţelor Consiliului European”, se arătă în raportul de monitorizare publicat de Comisia Europeană la 26 septembrie a.c. De asemenea, documentul susţine că “laboratoarele pentru verificarea calităţii alimentelor, furajelor şi seminţelor încă nu sunt complet operaţionale”.

De ce respinge UE soia modificată genetic

Nu se ştie încă dacă alimentele pe bază de soia MG sunt sigure pentru organism. Substanţa pentru care a fost modificat ADN-ul soiei, şi anume glifosatul, este periculoasă pentru sol. Politica UE are o importantă componentă de susţinere a agriculturii ecologice. În jurul organismelor modificate genetic există o aprigă controversă la nivel mondial. În timp ce SUA şi statele mari din America de Sud cultivă şi promovează utilizarea în alimentaţie a plantelor transgenice, Uniunea Europeană este un adversar fer