Artistii resiteni par sa fie marcati de un fel de statornicie domestica, precum oamenii de casa multumiti cu savorile si confortul din propria batatura. Cu exceptia celor ce si-au facut rostul, care incotro i-au manat soarta si vrerea, ceilalti, ramasi in urbea de pe vaile Domanului si ale Barzavei, si-au vazut gospodareste de treaba, randuind cu migala si mestesugita ravna fala artistica si culturala a Banatului Montan. Din 1997, plasticienii profesionisti resiteni au propria lor filiala.
Ca mai toata stirpea artistica dinspe hotarul de Vest al tarii, si resitenii sunt mai cunoscuti in centrele artistice banatene si transilvanene, ca si in cele din Serbia, Ungaria, Germania, Austria decat in Capitala. De aceasta data, in Sala "Brancusi" din Palatul Parlamentului, o consistenta si in buna masura reprezentativa selectie de picturi, sculpturi si desene ale celor ce s-au intitulat "6 artGrup Resita" vine sa acopere aceasta lacuna.
Trecand peste unele supralicitari exhibitive ale parcursului expozitional (la Mandici, Trutulescu si Garoiu), aceste sase mini "personale" ale protagonistilor resiteni impresioneaza prin retorica raspicata a expresiei lor plastice, prin conturul stilistic net individualizat si prin alertetea dialogului vizual, pe care il sustin cu orice tip de privitor. Calitatile care le fac lizibil mesajul si crezul estetic.
Ion Bobeica isi provoaca privitorul la un spectacol histrionic ad-hoc. O lume fascinanta de personaje ("lumea ca teatru"), cu portrete recognoscibile (sau cu naturi statice) subtil disimulate in ambiante peisagistice puternic vibrate de tentele cromatice preponderent calde, transparente, in care lumina jubileaza sau ascunde formele ca in traditia europeana interbelica, unde se ingemanau experientele impresioniste, foviste si incipient-cubiste. O pictura a cordialitatii ludice si ironic-amare pe alocuri, precum zambe
