A fi est-european reprezinta, fara indoiala, o condamnare prealabila, iar faptul de a te fi nascut in acea parte gresita a Europei, un delict care nu poate fi trecut atat de usor cu vederea." Surprinde oare aceasta judecata provocatoare a eseistului Karl-Markus Gauss(1) cauza pentru care atat de multi tineri si specialisti romani se exileaza in sistemele occidentale de invatamant si cercetare? Progresul stiintific si tehnologic este promovat de catre elite Romanilor le place sa se laude cu numarul mare al tinerilor supradotati. Avem, intr-adevar, campioni internationali la matematica, fizica, chimie, informatica sau limbi straine; majoritatea acestor tineri alege insa sa nu-si urmeze vocatia in tara noastra. Nici istoria nu ne mai ajuta. Din pacate, in prezent, ca si in secolele trecute, specialistii romani au contributii originale la stiinta si cultura globala, in special dupa ce se integreaza in sistemele de cercetare occidentale (T. Vuia, H. Coanda sau G.E. Palade sunt doar cateva exemple). Lipsa unui mediu propice educarii, formarii profesionale si cercetarii, pe de o parte, si a stimulentelor materiale, pe de alta parte, justifica exodul de creiere care ar fi adus o valoare adaugata mult mai importanta dezvoltarii societatii romanesti decat marea parte a restului populatiei. Economia contemporana a cunoasterii impune, mai mult ca oricand, capitalizarea acestor talente - lectie atat de bine insusita de tarile dezvoltate. Sa nu confundam elitele cu calitatea invatamantului romanesc Un sistem educational si de formare continua competitiv este acela capabil sa dezvolte resursa umana prin contributia sa la promovarea abilitatilor, a creativitatii, a inteligentei, a discernamantului, a initiativei, a originalitatii, a admiratiei lucide fata de valoare, precum si la corectarea carentelor de comportament civic vizibile in spatiul public romanesc. Sistemele de evaluare e