Una dintre figurile venerabile ale literelor clasice din perioada interbelica, N.I. Herescu, profesor de literatura latina la Universitatea din Bucuresti, a ocupat o vreme functia de presedinte al Societatii Scriitorilor Romani, pentru ca, dupa stabilirea la Paris, in exil, sa-si continue acolo activitatea literara.
Putin stiuta este ascendenta sa care urca in boierimea olteneasca de vita veche. Cunoasterea ei o datorez unui arbore genealogic alcatuit de reputatul specialist George D. Florescu, daruit prietenului sau Dinu Tartasescu, de la a carui vaduva a ajuns in posesia mea, precum si unui plic cu interesante documente de familie.
N.I. Herescu era, asadar, fiul generalului Ioan Herescu si al sotiei sale Ecaterina, nascuta Viisoreanu. Numele de Viisoreanu apare uneori si sub forma Vicsoreanu si il intalnim in istorie cu diferite prilejuri, de pilda in contextul rascoalei lui Tudor Vladimirescu. Viisorenii erau boieri pamanteni aliati cu numeroase alte familii boieresti din Oltenia.
Ecaterina Herescu era fiica lui Dimitrie Viisoreanu (1829-1904) si a sotiei sale Elena nascuta Rosianu, iar Dimitrie Viisoreanu era fiul slugerului Constantin Viisoreanu (1794-1840) si al sotiei sale, din neamul Isvoranilor din judetul Olt. Constantin Viisoreanu a fost consilier de Curte (magistrat) la Craiova (1837) si deputat (1839-1840). Socrii sai erau slugerul Mihai (Mihalache) Isvoranu
(+ 1837) si sotia sa Smaranda Isvoranu nascuta Plopeanu. Pe langa sotia lui Constantin Viisoreanu, acestia doi au mai avut si alti copii, intre care o fiica Elena, casatorita cu Sandu Deparateanu, parintii poetului Alexandru Deparateanu, var primar cu bunicul matern al lui N.I. Herescu.
Ecaterina Herescu nascuta Viisoreanu a avut doi frati: Nicolae - magistrat la Turnu Severin -, casatorit cu Antoaneta Demetriad, si Ion-Virgil, general. Nicolae Viisoreanu a avut mosie
