Nu sunt suficiente verdictele de la CNSAS. Aceasta institutie are acces doar la acele dosare ce vizeaza actiunile de politie politica ale Securitatii. Informatia lansata de fostul ofiter al Centrului de Informatii Externe Liviu Turcu trebuie tratata cu maxima seriozitate. Ea demonstreaza, inainte de toate, ca autoritatile romane au pus carul inaintea boilor in cazul desemnarii lui Varujan Vosganian pentru functia de comisar European.

O procedura standard in tarile membre NATO si UE, verificarea pe linie de securitate, a fost ignorata complet la noi. Nestiinta sau complicitate? Nu stim, vom vedea zilele urmatoare.

O cerere a primului ministru catre SIE, SRI, CNSAS si ORNISS era obligatorie pentru candidatul Vosganian inainte de trimiterea dosarului sau la Bruxelles. Acest fapt nu s-a intamplat. L-am vazut pe seful guvernului buimac, dupa dezvaluirile lui Liviu Turcu. Abia dupa aceea, domnia sa si-a pus problema sa ceara niste detalii din partea SIE.

Nu sunt suficiente verdictele de la CNSAS. Aceasta institutie are acces doar la acele dosare ce vizeaza actiunile de politie politica ale Securitatii. Stim bine cu totii ca dosarele Securitatii ce sunt la categoria "de interes pentru siguranta nationala" nu au fost si nu vor fi declasificate in curand. Vedeti afirmatia generalului Talpes, referitoare la cei care au continuat colaborarea cu serviciile secrete si dupa 1989.

Pana la proba contrarie, trebuie sa luam in calcul fie si teoretic faptul ca mai pot exista dosare sau nume de politicieni care au lucrat cu Securitatea.

Principiul de baza al muncii de spionaj este acela al deplinei conspirativitati. Nu toti cei care au lucrat in DIE/CIE stiu cine au fost colegii lor. Retelele de spionaj s-au creat clandestin. Numai recrutorii si unul-doi sefi stiau cine sunt agentii acoperiti. Pentru protejarea lor maxima, ofiterii sau informatorii DIE