După 16 ani în care finanţarea cercetării agricole a fost aproape zero, institutele şi staţiunile de profil fiind lăsate la mâna intereselor locale, Ministerul Agriculturii se pregăteşte să După 16 ani în care finanţarea cercetării agricole a fost aproape zero, institutele şi staţiunile de profil fiind lăsate la mâna intereselor locale, Ministerul Agriculturii se pregăteşte să reorganizeze ce a mai rămas din acest domeniu. Planul de restructurare ar putea conduce la desfiinţarea a 33 de staţiuni de cercetare şi, implicit, la scoaterea din acest circuit a 38.000 hectare de teren agricol. Reorganizarea cercetării agricole româneşti urmează să creeze institute de cercetare puternice, viabile, care să poată participa cu proiecte competitive în programele europene, explică Petre Hristea, director în Ministerul Agriculturii pe probleme de cercetare. "Aşa cum arată acum, n-au nicio şansă", consideră oficialul ministerului, care adaugă că, în unele situaţii, nu mai există decât un angajat şi un paznic. În afară de şase institute naţionale de cercetare-dezvoltare - Institutul pentru nutriţia animalelor de la Baloteşti, Institutele pentru pedologie şi cel pentru îmbunătăţiri funciare de la Bucureşti, Institutul pentru studiul cartofului de la Braşov, Institutul de la Fundulea şi Institutul pentru horticultură de la ştefăneşti Argeş -, celelalte sunt fie neacreditate, fie nu mai au masa critică necesară să facă cercetare. Singurul institut care a dovedit că poate intra în competiţie şi câştiga fonduri pe Programul Cadru 6 a fost Institutul pentru cercetări zootehnice de la Baloteşti, arată Hristea. De asemenea, şi preşedintele Academiei de Studii Agricole şi Silvice (ASAS), Cristian Hera, susţine că sumele atrase pentru cercetarea în domeniu au fost infime. "Din cele 68 de institute existente ar putea rămâne numai 30-35, restul urmând să fie transformate în societăţi comercial