AZIL DE LUX O practica obisnuita in familiile canadiene este de a-i muta pe varstnicii neputinciosi in camine speciale particulare. AZIL DE LUX Ganduri despre viitor sau amintiri din trecut?
O practica obisnuita in familiile canadiene este de a-i muta pe varstnicii neputinciosi in camine speciale particulare.
Ajunsa la asezamantul care in Romania ar putea fi numit "azil de lux", coplesita de atmosfera locului, mi-am amintit involuntar ritualul unui trib de bastinasi din tinuturile inghetate ale Americii.
Cand venea vremea neputintei unui batran de a-si purta singur de grija, comunitatea stabilea o zi pentru ceremonia despartirii de acesta. Dupa cutumele tipice sarbatorii, asezat pe o sanie bogat impodobita, spre seara era dus departe si abandonat pe o colina inalta. Singur, in frig, eschimosul adormea pentru totdeauna. In ochii sai ingheta si amintirea chipurilor apropiate si dragi, cinstindu-l inainte de moarte.
SOLUTII MODERNE. In fluxul organizat al unei societati unde speranta de viata este foarte ridicata iar boala moderna a senectutii, Alzheimer-ul, face ravagii pentru batranii neputinciosi au fost gasite "solutii civilizate". In stilul si ritmul de viata al celorlalti membri activi ai familiei nu incap ingrijirile, supravegherea ori conversatiile cu pensionarii.
Cand familia ajunge la concluzia ca "seniorul" are nevoie de ingrijiri, este ceremonios debarcat in incinta asezamantului specializat. Nu dintr-o sanie impodobita cu panglici, ci insotit de un vehicul mare, plin de lucrurile sale personale. Chiar daca omul e imobilizat ori infirm, are in dulapurile camerei sale haine pentru toate anotimpurile si ocaziile. O intreaga colectie de tablouri si fotografii tapeteaza peretii garsonierei lui, sugerand prezenta familiei. O "galerie" de imagini - copii, nepoti si stranepoti, soti defuncti, clisee din evenimentele trecutului
