"Romania de azi nu mai e cea pe care am parasit-o. "Acasa" a ramas doar un spatiu in sufletul meu".
Oficiant impatimit al profesiei de operator si regizor de televiziune si film, pe care a studiat-o la Bucuresti, a plecat in lumea cea larga, ca sa-si caute norocul in meserie si-n dragoste. Le-a gasit pe-amandoua, le-a onorat cu medie maxima, iar acum s-a intors. In inghetatul mileniu trei, Andrei Zinca sufera de o boala anacronica: este sentimental. I-e dor de tara, de parinti, de o noua iubire si, mai ales, de-un "acasa" in care sa se simta implinit.
Teapa din inima
- Sunteti fiul unui scriitor cunoscut si apreciat inainte de 89: Haralamb Zinca. Cu siguranta ca motivul plecarii dvs. in strainatate n-a fost de ordin politic sau material. De ce ati plecat? Si daca ati facut-o, de ce ati revenit?
- Am plecat sub impulsul dragostei. M-am indragostit nebuneste de o fata din Peru si am plecat dupa ea, in 1980, la 25 de ani. Am plecat cu intentia de a-mi testa puterea iubirii. Foarte romantic, in special pentru vremea aceea. Dar n-am putut sa raman acolo. Fiindca dupa 5-6 luni, n-am mai rezistat, din cauza dorului de-acasa. Am incercat sa gasesc o posibilitate sa ma impart intre acasa si "locul cu iubire". Ciulei era exemplul meu de frunte. Imi spuneam ca, daca Ciulei putea sa traiasca si sa munceasca asa, divizat, intre Romania si America, atunci de ce n-as fi putut si eu? Am obtinut un contract de la o companie de productie din Peru si m-am intors in tara. Bineinteles, tocmai aceasta revenire m-a transformat intr-un individ suspect. Asa ca atunci cand am vrut sa plec din nou, ca sa-mi onorez contractul, Suzana Gadea a spus "Nu". In ziua aceea am intrat in criza. Fata respectiva nu m-a mai asteptat si cand, in sfarsit, dupa multe insistente, pile si batalii, iesirea din tara mi-a fost aprobata, n-am mai avut de ce sa plec. Asa ca am
