Ciocnirea noastra cu Europa a inceput. Tot un soi de ciocnire a civilizatiilor, fara islam si fara razboaie de falie. Doar pe baza de reguli. Ale lor catre noi. Si pe baza de smecherie individuala. A noastra catre ei.
In fata anuntatei si definitivei extinderi cu inca un pas a Europei catre est, europenii se comporta ca ei insisi si noi ca noi insine. Ei prognozeaza si pe baza prognozelor reglementeaza. Noi intuim si pe baza intuitiei actionam.
In saptamana care a trecut, diversele piete ale muncii din tarile membre ale UE au inceput sa anunte restrictii pentru muncitorii nostri, Germania prin vocea partidelor majore nu vrea sa ia seama la portretul omagial al doamnei Macovei desenat de prietenii de betie cu apa plata ai acesteia si solicita clauza de salvgardare pentru justitia din Romania, iar Tariceanu il trimite pe Vosganian la Bruxelles, banuind ca asa se face, in timp ce Basescu si ai lui il toaca at home, banuind si ei ca asa se face. Ce iese de aici? Vom vedea... Un alt nume pentru comisar. Asta e sigur. Poate chiar si un comisar din Romania saptamana viitoare.
Ies sigur probleme pentru Tariceanu in relatia cu colegii sai de partid, fiindca a cedat locul de la Aparare pentru Vosganian la Bruxelles si, cu toate acestea, Basescu l-a cam facut. Cum? Simplu... Stimulandu-i pe social-democratii de la Cluj sa ii enerveze pe colegii lor din Internationala Socialista in legatura cu relatiile cu oligarhia financiara, transmitand popularilor dubiile legate de eventualul trecut securistic al candidatului liberal si apoi avand grija sa apara la moment in Romania un interviu bine plasat al unui martor al acestui trecut. Pentru ca repertoriul sa fie complet, presedintele iese dupa ce toata demonstratie este incheiata si spune ca el nu stie de nici un dosar al lui Vosganian. Deci il apara.
Desigur, e posibil ca toata aceasta insiruire de fapte s
