Vasile Lechintan - Istoric la Arhivele Nationale din Cluj-Napoca.
O mica precizare istorica: adevarul despre Lutita
In data de 16 octombrie curent, peste 1500 de secui au aniversat, la Lutita, in judetul Mures, "500 de ani de la adoptarea constitutiei secuiesti si 158 de ani de la constituirea garzilor nationale secuiesti". In cuvantari inflacarate, liderii Udmr, in frunte cu Marko Bella, au preamarit eroismul secuiesc, afirmand, ca de obicei, ca numai autonomia teritoriala poate salva secuimea de la disparitie. Ceea ce-au uitat sa aminteasca este tocmai semnificatia istorica a acestei zile, in constiinta romaneasca din Transilvania. Istoricul Vasile Lechintan de la Arhivele Nationale din Cluj-Napoca ne spune intreaga poveste.
- Ce s-a intamplat la Lutita, in 16 octombrie 1848, domnule Lechintan?
- Atunci s-a tinut "Faimoasa adunare fatala a secuilor", cum a caracterizat-o George Baritiu, la care au participat circa 30.000 de secui, in mare parte inarmati. Adunarea a fost convocata de catre Berzenczei Laszlo, comisar al lui Kossuth, tribunul ungurilor in revolutia de la 1848. In programul lui, Berzenczei prevedea, printre altele, infiintarea unui "comandament secuiesc de razboi". In 16 octombrie 1848, la ora 8 dimineata, secuii au fost asezati in batalioane, in linie, dupa cum au fost asezati romanii la Blaj, pe 3/15 mai 1848. Luand cuvantul, Berzenczei Laszlo i-a indemnat sa se supuna guvernului Kossuth (cu sediul la Debretin), si sa plece "in contra valahilor, spre apararea fratilor din comitate". Adunarea a votat si o proclamatie adresata romanilor si sasilor, amenintandu-i cu armele, daca nu "restaureaza pacea tarii". Intentionat, proclamatia a fost adusa la cunostinta romanilor si sasilor foarte tarziu. Au fost inarmati circa zece mii de secui, care au plecat in patru coloane mari, si "peste tot pe unde au trecut acele coloane au
