Celei este un cartier al Corabiei, intrat in istorie prin Cetatea Sucidava si prin faptul ca l-a dat Revolutiei de la 1848 pe Popa Radu Sapca.
In mai toate orasele tarii este o strada cu numele lui Popa Sapca. Ba chiar si un penitenciar din Timisoara ii poarta numele. Ne-am fi asteptat ca si strada din Celei, unde s-a nascut el, sa se numeasca la fel. Dar pentru ca Sucidava este tot aici, strada a preluat numele cetatii, iar revolutionarului i-a "revenit" o strada din centrul Corabiei.
STRA-STRA-STRA... In Celei, copiii nu stiu cine a fost Popa Sapca, desi doua monumente il reprezinta. Unul se afla chiar pe locul unde isi avea bordeiul, iar celalalt este peste drum, intr-un parculet, cu alei si banci, avand in centru statuia din piatra. "Popa Radu Sapca, unul dintre capii Revolutiei de la 1848", scrie sub bustul sculptat. Cum Alina, o fetita de clasa a cincea, spune ca habar nu are cine este acest popa, colega mea, Gabi, se apuca sa-i explice ce si cum. "N-am invatat la istorie despre el. Si nici acasa nu mi-a spus nimeni", zice fata. Din curte iese o doamna, care este sotia unui stra-stra-stra-nepot al lui Sapca, pe la a saptea generatie. Neonila Sapca stie trecutul strabunului din familia in care a intrat si este mandra de acesta. Spune ca in copilaria sa petrecuta aici, in Celei, la istorie li se preda chiar arborele genealogic al lui Popa Sapca. Intr-o zi a devenit sotia unui urmas al acestuia. Intrebam daca exista ceva amintiri pastrate din acele vremuri si ne aduce doua tablouri in care apare impozantul preot revolutionar. Are o fiica, profesoara de romana-franceza, si un fiu plecat in Italia. Din nefericire, Florea Sapca, socrul Neonilei, se afla in spital. A fost o viata intreaga paznic, dar si ghid al ruinelor Sucidavei, bun cunoscator al istoriei, aflam, desi nu a avut carte prea multa. "Il pasioneaza mult aceste lucruri", spune sotia sa, care n
