Bulgarii s-au confruntat cu scenariul alegerilor din România, din 2000 ultranaţionalistul Volen Siderov, potrivit rezultatelor oficiale parţiale, citate de AFP.

Comisia Electorală a anunţat că, după numărarea a 99,11 la sută din buletine, preşedintele în exerciţiu a obţinut 75,9 la sută din voturi, în timp ce Siderov a avut doar 24,1 procente. Gheorghi Părvanov este primul politician care câştigă două mandate prezidenţiale, de la căderea regimului comunist din 1989. Fostul lider al Partidului Socialist, care s-a prezentat în aceste alegeri ca independent, şi-a modificat cu 180 de grade poziţia anti-NATO, sprijinind bazele americane şi trimiterea de trupe bulgare în Irak şi Afganistan. Recent, el a recunoscut că a colaborat cu fosta securitate bulgară. În lipsa unui candidat credibil al dreptei în cel de-al doilea tur, în favoarea lui Părvanov au fost nevoiţi să voteze, pe lângă simpatizanţii Partidului Socialist, şi cei ai formaţiunilor de dreapta, dar şi cei ai Partidului Etnicilor Turci şi ai rromilor, pentru a bara accesul unui ultranaţionalist la funcţia supremă în stat.

Scenariu cu repetiţie

Alegerile prezidenţiale din 2006 din Bulgaria seamănă cu cele din 2000 din România, când în turul doi s-au confruntat tot un fost comunist, Ion Iliescu, şi un ultranaţionalist, Vadim Tudor. Atunci, electoratul de dreapta român a fost nevoit să-l voteze pe Ion Iliescu, pentru a nu ieşi câştigător un ultranaţionalist care ne-ar fi închis porţile Europei. Ceea ce s-a întâmplat în Bulgaria seamănă şi cu "scenariul francez" din 2002, când socialiştii l-au susţinut pe preşedintele de dreapta Jacques Chirac în faţa liderului de extremă-dreaptă Jean-Marie Le Pen. Chiar şi liderul popularilor europeni, Hans-Gert Poettering, a transmis un apel de susţinere a lui Părvanov pentru ca Bulgaria să intre în UE cu un preşedinte democrat, uitând de criticile aduse liderilor