Ce alternative au autorităţile unui stat normal în faţa dezvăluirilor din presă? 1. Să reacţioneze prin "sesizări din oficiu" şi anchete oficiale; 2. Să le ignore; 3. Să-i decredibilizeze pe autorii acestora.
Trustul "GAZETA" a avut candoarea să creadă că funcţionează într-un stat normal. Aşa că, una după alta, mereu mai documentate şi mai tăioase, mai percutante şi mai necruţătoare, a continuat să publice noi şi noi anchete jurnalistice "despre licitaţii trucate, parteneriate ascunse, politicieni, securişti şi înalţi poliţişti corupţi". Faptele ilegale descoperite şi lista autorilor – redate parţial în comunicatul de presă semnat de Aurelian Grama şi Dan Pârcălab, directorii liberi ai trustului "GAZETA", din care am citat – sunt în număr mult mai mare. Prinşi în această interminabilă sarabandă a investigaţiilor, ziariştii trustului au socotit că, mediatizându-şi concluziile acuzatoare, şi-au îndeplinit menirea. Este un "păcat" al breslei – iată ceva care, în sfârşit, îi uneşte -, acela de a nu urmări evoluţia evenimentelor până la capăt şi, eventual, de a insista pentru provocarea reacţiilor oficiale. Explicaţia se regăseşte, poate, şi în repulsia pe care o au în faţa ideii prost înţelese – de "campanie de presă". Au crezut că este suficient să tragă semnalul de alarmă în faţa şi auzul opiniei publice. S-au amăgit, că restul vine de la sine. S-au îmbătat cu propriile iluzii, fără să observe că instituţiile statului nu aveau reacţiile oficiale adecvate la dezvăluirile publicate. Aşa că, acum, ziariştii sunt cei care plătesc pentru utopiile pe care şi le-au întreţinut.
Spun "neadecvate" fiindcă, în interiorul instituţiilor, au fost reacţii după aproape fiecare anchetă jurnalistică a GAZETEI. Însă, tăieturile din publicaţii au servit, în special, la construirea unor "dosare de presă" împotriva concurenţilor la diferite funcţii din instituţii! Pe baza a