- Istoric - nr. 215 / 1 Noiembrie, 2006 REVOLUTIA UNGARA DIN 1956 (I) Timp de mai bine de trei decenii si jumatate, pana la schimbarea de regim din 1990, ungurii au fost indoctrinati sa creada ca ceea ce s-a petrecut in 1956 a fost o contrarevolutie. Abia la inceputul anilor '90, o data cu schimbarea de regim, au aflat ca a fost o revolutie. Parerile despre "evenimentele din 1956" sunt si azi impartite. Unii le califica drept "lupta de eliberare", altii drept "revolutie". Nu lipsesc cei care cred ca au fost o rascoala anticomunista sau cei care le socot drept consecinta unei "defectiuni tehnice" in functionarea regimului politic. Mai sunt si aceia, tot mai putini o data cu trecerea anilor, care continua sa creada ca a fost vorba de o "contrarevolutie" marcata de excese sangeroase. Istoricii sunt, in general, de acord ca ceea ce s-a petrecut in urma cu 50 de ani a fost o revolta indreptata, in primul rand, impotriva "iobagiei comuniste". In afara dorintei pentru propria libertate, care a caracterizat intotdeauna in cel mai inalt grad poporul ungar, idealurile ei au fost, in mare masura, diferite de cele ale societatii ungare de astazi: democratie de tip occidental si economie de piata. Chiar cele 16 puncte ale proclamatiei care au amorsat insurectia atesta si ele acelasi lucru. In ciuda unor excese, cum ar fi linsarea catorva sute de activisti ai partidului comunist si de membri ai odioasei politii politice, "evenimentele din 1956" au avut mai degraba o turnura de stanga, decat de dreapta. Oricum, indiferent de ce a fost sau ar fi vrut sa fie, chiar si inabusita in sange de sovietici sub privirile nepasatoare ale marilor puteri occidentale, jertfa de sange a revoltei din 1956 a impus in final instaurarea in Ungaria a unui regim politic mai putin dogmatic si, spre deosebire de tarile vecine, experimentarea unor reforme economice si sociale. Adoptarea unui "socialism a