CLADIRI DE PATRIMONIU Volumetria cladirii din Strada Aurel Vlaicu numarul 19 este inspirata din arhitectura culelor, in limba turca cuvantul "kule" insemnand "turn", caracteristic fiind parterul inalt, masiv si luminat prin deschideri inguste
Vintila s-a nascut la 1867 in casa din Calea Herastraului nr. 3 - actuala Calea Dorobantilor. Inca din copilarie tatal sau intuise abilitatile fiului sau mai mic si il alinta "precupetul" tocmai pentru ca era "mai ager si se tocmea mereu". Vintila ar fi dorit sa devina arhitect, scriindu-i surorii sale Sabina de la Paris, in 1885: "Tata nu prea vrea sa ma faca arhitect, ar dori sa fim cu totii ingineri si sa trecem prin Politehnica. As dori sa fac mult Arhitectura, dar daca cu orice pret tata nu vrea, voi face si eu ce doreste el". A terminat la fel ca si fratii sai mai mari Scoala Politehnica si Institutul de Mine din Paris.
A fost primar al Bucurestiului intre iunie 1907 si februarie 1910; printre reusitele sale putem enumera: sistematizarea si largirea unor artere precum Calea Victoriei, Stirbei Voda, Calea Mosilor, Calea Calarasilor, bulevardele Dacia si Ferdinand, crearea Societatii de Locuinte Ieftine, imbunatatirea retelei de tramvaie, ameliorarea alimentarii cu apa potabila. A introdus iluminatul cu electricitate de-a lungul bulevardelor Elisabeta si Carol, pe Soseaua Kiseleff si in Gradina Cismigiu. In aceasta perioada, Primaria a cumparat intinse suprafete de teren in centrul Capitalei, facilitand apoi constructia de imobile in aceasta zona. Gradina Ioanid a fost parcelata in aceasta perioada, iar astazi acest tesut rezidential este un reper urbanistic de referinta al Bucurestiului de altadata.
Vintila I.C. Bratianu s-a casatorit in anul 1904 cu Lia Stolojan, fiica lui Anastase Stolojan (1836-1901), membru important al PNL, care si-a datorat cariera propiriilor merite. Au avut un singur copil, Vintila