Termenul general folosit pentru a caracteriza interdependenta societatii umane este acela de globalizare. Iar sistemul global nu este doar un mediu in interiorul caruia se dezvolta si evolueaza societatile particulare. Legaturile sociale, economice si politice, care traverseaza granitele dintre state, conditioneaza in mod decisiv soarta celor care traiesc in fiecare din ele. Lansarea, ieri, la Viena a Confederatiei Sindicale Internationale (CSI), formata din 306 sindicate reprezentand 168 milioane de salariati din 154 de tari, poate fi considerata drept o megafuziune si defini termenul de "globalizare sindicala". Scopul declarat al organizatiei este lupta pentru promovarea globalizarii in sens social, ceea ce va duce la o crestere a interdependentei societatii la nivel mondial si la crearea unui "front unitar al oamenilor muncii" impotriva "capitalismului salbatic" - notiuni depasite, folosite insa de liderul CSI, britanicul Guy Ryder, pentru a sublinia caracteristicile lumii de astazi. Dizolvarea asociatiilor sindicale actuale, a Confederatiei Mondiale a Muncii (CMT) si, respectiv, a Confederatiei Internationale a Sindicatelor Libere (CISL), si nasterea CSI survin dupa circa 20 de ani de liberalizare economica, perioada in care influenta sindicatelor a fost destul de redusa. Mai mult, CSI reuneste, pentru prima data dupa 87 de ani, curentele reformiste (CISL) si crestine (CMT) ale sindicalismului international. Si se bazeaza si pe sprijinul a zeci de sindicate independente, dintre care unele, precum CGT-ul din Franta, au facut pentru mult timp parte din cel de-al treilea curent sindical, cel comunist. Totusi, Federatia Sindicala Mondiala (FSM), creata pe timpul Uniunii Sovietice, a decis sa se tina la distanta de CSI si sa-si pastreze autonomia. Ceea ce era de asteptat, comunismul si economia de piata neavand prea multe lucruri in comun. Acum, ca megafuziunea s-a re