ţestoasele lui Hermann, care trăiesc pe arii restrânse în Parcul Natural Porţile de Fier, sunt ajutate să se înmulţească, cu ajutorul GPS-ului, într-un centru special din ţestoasele lui Hermann, care trăiesc pe arii restrânse în Parcul Natural Porţile de Fier, sunt ajutate să se înmulţească, cu ajutorul GPS-ului, într-un centru special din Eşelniţa-Mehedinţi, ce aparţine Universităţii din Bucureşti. Cele 120 de ţestoase captive au intrat în pământ la hibernare şi nu vor ieşi la suprafaţă până în luna martie. Pe parcursul anotimpurilor călduroase, ţestoasele beneficiază de un tratament aparte: sunt vaccinate, deparazitate, operate de boli precum conjunctivita. Când ajung la maturitate, ţestoasele sunt eliberate în habitatul lor natural, şi nu în orice zonă, ci în anumite coordonate geografice stabilite precis cu ajutorul GPS-ului. Specialiştii susţin că fără acest aparat nu şi-ar putea duce misiunea până la capăt. ,,Aducem în centru şi ţestoase pe care le ţinem până depun ouăle, apoi le eliberăm. Le ducem exact acolo unde le-am găsit. şi asta cu ajutorul GPS-ului, căci în registru se numerotează fiecare broască, precum şi coordonatele geografice din care a fost adusă. şi puii scoşi ulterior din ouă îi eliberăm mai târziu în locul în care trăieşte mama lor, tot cu ajutorul GPS-ului", ne-a declarat Vasile Bagrinovschi, unul dintre îngrijitorii ţestoaselor. Acesta ne-a mai spus că proiectul este coordonat de profesor universitar doctor Maria Patroescu, de la Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact din cadrul Universităţii din Bucureşti. ,,Acum, cele 120 de ţestoase din centrul de la Eşelniţa au intrat la hibernare în habitatul provizoriu din faţa clădirii şi vor ieşi abia la începutul lunii martie. În restul anului, aici vin, periodic, studenţi din Bucureşti. În clădire, pe lângă dotarea cu aparatură modernă, incubator şi toate cele, sunt