Aurel Sasu, lexicograf de cursă lungă, care uneşte în personalitatea sa erudiţia, talentul şi tenacitatea, vădite în colaborarea cu regretaţii Mircea Zaciu şi Marian Papahagi la coordonarea a trei lexicoane - Scriitori români, 1978, Dicţionarul scriitorilor români, I-IV, 1995-2002, ultimele două volume din acesta editate singur, şi Dicţionar esenţial al scriitorilor români, 2000, şi acesta editat singur -, vădite, de asemenea, în lucrarea sa personală, Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada (2001), a publicat recent o altă lucrare esenţială, Dicţionarul biografic al literaturii române (Paralela 45, 2006, I, LVII+886 p., II, 896 p.), acesta din urmă fiind un lexicon de o factură aparte, în care accentul se pune pe informaţia biobibliografică. Lucrarea este masivă: însumează 2301 articole, o parte, adică 1481, reproduse, cu completările de rigoare necesitate de trecerea multor ani, din DSR şi semnate de 54 de colaboratori, celelalte, 820, aparţinându-i lui Aurel Sasu. Articolele conţin o sinteză biografică şi bibliografia celui despre care se scrie: opera, traduceri şi referinţe critice, informaţia mergând până în ianuarie 2004. Cele mai multe articole se menţin în nota informativă; altele însă fac sumare aprecieri asupra operei. Vom ilustra cu două exemple de astfel de concise formulări. Liviu Petrescu despre Titu Maiorescu: "Chiar dacă, în niciuna din formele sale de manifestare, M. nu a fost un spirit original, importanţa e covârşitoare: ea trebuie căutată în rolul de călăuză, de Ťspiritus rectorť pe care M. l-a avut în cultura română într-o epocă în care aceasta se afla în plină tranziţie şi în căutarea unui destin mai înalt." Sau Mircea Zaciu despre Eugen Simion: "Continuator al lui E. Lovinescu, dar fructificând adesea şi sugestii călinesciene, el se identifică subtextual cu cel dintâi, prin asumarea unui tablou cvasi-complet al literaturii d