În Europa, criza presei scrise este de ani buni... subiect de presă; dispariţia de pe piaţă a unor cotidiene importante, diminuarea cifrelor de difuzare şi scăderea încasărilor din publicitate sînt cîteva simptome. În ceea ce priveşte cauzele acestei crize, încă se caută explicaţii.
În Franţa, unde ziarele naţionale au suferit cele mai dramatice scăderi de tiraj din ultimii zece ani, analiştii fenomenului media arată cu degetul spre presa gratuită, distribuită în mijloacele de transport în comun; dar şi spre publicaţiile online, care oferă cititorului, printr-un simplu click, pagini personalizate de informaţie. Şi schimbarea ritmurilor de viaţă ar fi de vină: avînd din ce în ce mai puţin timp pentru lectură, francezii se informează de la Radio sau TV.
În Germania, numărul mare de publicaţii (mai ales locale sau regionale) este - doar în aparenţă! - un semn că cititorii de presă sînt încă numeroşi. De fapt, numărul total al exemplarelor vîndute la nivel naţional a scăzut îngrijorător. Iar fragmentarea excesivă a pieţei media are drept rezultat o împărţire - şi deci o diminuare - a veniturilor din publicitate. În SUA, criza presei scrise a început mai devreme decît în Europa. În anii â50, tirajele din ce în ce mai mici ale aşa-ziselor "ziare de mare tiraj", dar şi faptul că tot mai multe familii nu mai cumpărau nici un fel de presă scrisă au determinat marile companii media să plătească studii serioase de piaţă, centrate pe cititori. S-a constatat atunci că nu atît forma în care era prezentată informaţia - articole scrise -, cît discursul jurnalistic a fost cauza care i-a determinat pe americani să renunţe la ziare: în articole, se descria şi se interpreta prea mult, şi se povestea prea puţin.
Un jurnalism narativ
Constatarea a determinat schimbări importante în lumea presei americane a vremii. Ziarele au început să caute factualul, să in